Sînziene

Posts Tagged ‘Otilia Cazimir

de Otilia Cazimir

Read the rest of this entry »

Advertisements

in-asteptarea-lui-mos-craciun

Ard la geam lumini de sărbătoare
Și în brazi noian de jucării.
Azi, i-am scris lui Moș Crăciun scrisoare:
„Moșule, e timpul ca să vii.

Te-așteptăm cu multă nerăbdare,
Renii tăi se mișcă prea încet.
Poate nici nu-i timp pentru scrisoare –
Dă-ne-un scurt mesaj pe internet“.

Moșul mi-a răspuns în mare grabă:
„romaniagabi@gmail.net:
Dragi copii din Țara lui Moș Creangă,
Am întârziat un pic, regret.

Dar nu disperați. De două zile
Sunt pornit spre plaiuri românești“.

Se subție calendaru-n file,
Ninge cu fulgi mari, ca în povești…

de Otilia Cazimir

Trei răţuşte joacă-n iarbă:
– Baba-oarbă! Baba-oarbă!
Zice raţa cea bătrână:
– Staţi colea, mai la-ndemână,
Că vicleana stă la pândă,
Stă la pândă,
Că-i flămândă!

Cele mărişoare
Stau cuminţi la soare,
Însă cealaltă
O zbugheşte-n baltă,
Iar în păpuriş,
Pândind pe furiş,
Doi vulpoi stăteau la sfat…
Nu mai spun ce s-a-ntâmplat!

de Otilia Cazimir

O furnică duce-n spate
Un grăunte jumătate.

– Încotro fugi, surioară?
– Ia, mă duc şi eu la moară!

Şi-s grăbită, şi-s grăbită,
Că mi-i casa negrijită,

Şi mi-s rufele la soare,
Şi copiii cer mâncare…

Nu, la noi în muşuroi
Nu e timp pentru zăbavă:

Că de n-am fi de ispravă,
Ar fi vai şi-amar de noi!

de Otilia Cazimir

Greu e când eşti gospodină!
Uite, eu, cât sunt de mică,
Iute-s ca o rândunică,
Harnică-s ca o albină.

Cum mă scol, cobor în grabă
Colivia din perete,
Să dau boabe la sticlete,
Că-i un cântăreţ de treabă.

Vreme multă nu-mi rămâne;
Pisicuţa, de cu noapte,
Miaună şi-mi cere lapte –
Iar Grivei îmi cere pâine.

Învăţ lecţiile toate
La citit, la socoteală –
Că doar n-o să plec la şcoală
Fără lecţii învăţate!

Cu păpuşa-i alt bucluc!
Din şindrilă şi din beţe,
Trebuie să-i fac pătuc
După sobă să nu-ngheţe.

Uf, ce mare-i bucuria
Când sunt gata toate-n pripă!
Nu stau locului o clipă…
Tare-i grea gospodăria!

de Otilia Cazimir

Toată noaptea au lătrat
Câinii de la jitărie,
De gândeai că-i lupu-n sat.
Ce să fie?
Ce să fie?…

Ia, o babă cu cojoc
A mas noaptea, fără foc,
În desiş uscat de soc!

Acum vine pe-ndelete –
Că i-e drumul fără grabă –
Şi drept singură podoabă
Are-n plete
Un scaiete.

Şi de dus, dintr-un ponor,
Poartă fetelor solie,
Că le-aduce mărţişor
Un bănuţ de păpădie!

de Otilia Cazimir

Mos Craciune, toti imi spun
Ca esti darnic si esti bun.
Eu iti scriu de mai-nainte
Ca-s un baietel cuminte,

Si-ti mai scriu, asa, sa stii,
Ca eu nu-ti cer jucarii,
Cum ti-ar cere alti copii –
Însa nu m-as supara

Daca tot mi-ai da ceva!
Daca vrei, da-mi o placuta,
Ca mi-am spart-o pe cea veche,
Ada, pentru pisicuta,
Motocel ros la ureche.

Lui bunicu – o lulea –
C-a pierdut-o, saracutu’…
Poate-aduci vreun os lui Cutu?
Poate ai vreo acadea?

Lui Danut cel mititel,
Care plange-n copaita,
Sa-i aduci un covrigel…
Noapte buna! Niculita.


Categories

Advertisements
%d bloggers like this: