Sînziene

Archive for the ‘.şcoala’ Category

de Marcela Peneş

Şcoala este o cetate, în care urcă fiecare cât poate. Urcuşul începe într-o zi de toamnă cu frunze argintii, când o mulţime de copii, la porţile cetăţii se adună şi o aşteaptă pe Zâna cea Bună.
– Aveţi şase ani şi ceva? Dacă da, atunci puteţi intra. Dacă sunteţi mai mici şi purtaţi încă bărbiţă, mai aşteptaţi un an la grădiniţă. Ce, credeţi că la şcoală e chiar aşa, vine cine vrea? Dacă eşti mic, mai aşteaptă un pic.

Şcoala nu e grea, începe cu litera A. Nu vă speriaţi, că nu se trage cu tunu’, dacă număraţi, începeţi de la unu. Vă plac poveştile? Sunt minunate; aici în cetate le vei cunoaşte pe toate. Şi, mai cu seamă, copii, veţi lega prietenii. Nu uitaţi, în fiecare dimineaţă, când de acasă plecaţi, să ziceţi cu fală: NOUĂ NE PLACE LA ŞCOALĂ!

Advertisements

de Nicolae Labiş

Păcălici și Tândăleț (1963)

Maine-avem lucrare scrisa,
Toti am invatat cu spor,
Tandalet, in loc sa-nvete,
A facut fituici, de zor.

Le-a-mpartit in doua teancuri:
Unul lat, altul inalt.
Unu-i pentru matematici,
La istorie-i celalalt.

Pacalici i-a zis-o-n fata:
Tandalet, ai s-o patesti!
S-o patesc? N-avea tu grija!
Poate vrei sa ma parasti?…

Pacalici n-a spus nimica,
insa seara, tupilis,
Catre casa lui Tandala
L-a trimis pe Chitibus.

Chitibus mergea pe uliti,
Ce e drept, cam tremurand,
Cu mustatile pleostite,
Cu codita atarnand…

Iar la Tandalet in poarta
S-a oprit fara sa vrea,
Caci pisica cea vargata
Ca un tigru miorlaia.

Dar curajul lui de soarec
si-a luat in dinti si-ascuns,
Strecurandu-se sub usa,
La fituici, iata-l ajuns!

Ce-a facut acolo, nu stiu,
Caci la nimeni nu a spus,
insa stiu ca-ajuns acasa,
Era strasnic de dispus!

S-a jucat de-a baba-oarba
Cu copiii maruntei,
Pe codita sarea coarda,
Sport iubit de soricei.

La lucrarea scrisa-n clasa,
Sta pe soba, multumit…
Chicotind atat de tare,
Ca mai toti l-au auzit!

in cea mai din urma banca
Tandalet tot copia
si,din cand in cand,de truda,
Limba printre dinti scotea.

Cand s-au adunat in urma
Ale copiilor lucrari,
Tandalet avea pe foaie
La istorie-adunari…

Iar apoi, la matematici,
Fara grija si decis,
Despre luptele cu turcii
Tandalet pe foaie-a scris!

de Nicolae Labiş

Pacalici si Tandalet (1963)

Pana noua-n palarie
si hainuta de postav,
Pacalici pe drum paseste
fudulindu-se grozav.

Dara din ghiozdan ce-atarna
ca un firicel de plus?
Ati ghicit? Codita-si scoase
sa ia aer, Chitibus.

Iata scoala, dar ce zarva
e acolo-ntre baieti?
Tii, feciorul lui Tandala,
batausul Tandalet.

A trantit doua fetite,
pe-un copil l-a injurat,
si razand acum se plimba
ca un pasa de-ngamfat.

Pacalici spre el paseste:
-Tandalet, acu’, cat vad,
cereti de la toti iertare,
cs altminteri e prapad!

– Ce spui tu, ma gagalice?
Fugi c-acu te burdusesc!
– Nu-ti ceri, Tandalet, iertare?
Bine… Atunci eu te vrajesc.

Uite-un duh o sa te muste
de piciorul nespalat…
(Chitibus, pe nesimtite,
intr-o clipa l-a muscat).

…iar din spate o sa-ti cada
si ghiozdanul tau pe jos.
( Chitibus, pe nesimtite,
curelusa a si ros.)

Toti copiii rad cu pofta,
l-au vazut pe soricel,
dar lui Tandalet i-i frica,
nestiind ce e cu el.

si-a cerut apoi iertare,
A ramas mofluz, tacut,
si in saptamana asta
n-a-njurat, nu s-a batut.

(1963)

De ce toţi zic că eu sunt mic,
Şapte ani am împlinit,
Asta nu e de glumit.
Vezi, încetul cu încetul
Am învăţat tot alfabetul.
De acum eu pot citi
Glume, basme, poezii.
Tot ce scoala ne învaţă
Lucruri bune pentru viaţă!
Eu sunt astăzi pregătit
Şi la şcoală am pornit!

Ia te uită ce de lume!
Pentru ce-aţi venit aici?
A, desigur, la serbare
Dar se poate o serbare
Să înceapă-aşa deodată,
Fără nici o cuvântare?
Nu se poate!

Dragi părinţi, fraţi, surioare,
Bunici şi educatoare,
Iată, deci, noi, grupa pregătitoare,
Azi vă prezentăm ultima serbare!

Vine vara! Prin urmare
Pe aripi de porumbei,
Vine pentru fiecare,
Şi vacanţa, darul ei.
Celor din grupa pregătitoare
Ştiţi voi ce le-aduce-n dar?
Ultima vacanţă mare
Înainte de-a fi şcolari.
Bine-i în vacanţa mare!
Soare, jocuri, bucurii,
Şi la munte, şi la mare
Ce frumos va fi, copii!

Bun rămas, frumoasă grădiniţă,
Vom pleca la şcoală, noi, cei mari,
Rău ne pare încă după tine,
Mândri suntem că vom fi şcolari.
Am avut aici, ca la o mamă,
Sfaturi, bucurii şi ocrotire
Tu ne-ai învăţat cum să fim harnici,
Ţării să-i aducem mulţumire.

Ne-ai deprins să fim atenţi la lecţii,
Pe cei mari să ştim, să-i respectăm,
Munca s-o iubim întotdeauna
Lucruri, jucării să nu stricăm.
Dar de-acum ne-aşteaptă şcoala dragă
Şi noi promitem că vom fi
Toţi cuminţi şi silitori la carte
Si de tine ne vom aminti.

Eu voi fi mâine şcolar,
Cu ghiozdan şi-abecedar
Şi-o să-nvăţ ca să citesc,
Să scriu şi să socotesc.
Grădiniţă-acum te las,
M-am făcut mai mare
Acum îţi zic bun rămas
Copii, salutare!

Ghiozdanul pot să-l duc
Şi-mi şade bine
Ştiu să-l iau, nu mă încurc
Ia uitaţi-vă la mine!
Măsuţe dragi cu jucării,
Ce ne-aţi umplut de bucurii,
Sunt mare astăzi şi voi fi şcolar,
De aceea eu vă las în dar
La grupa celor mijlocii
Mai buni ca noi de-or fi
Vă vor păstra, vă vor iubi,
Adio, în grija lor rămâneţi,
Cuburi dragi, autobuze, ursuleţi.

Eu sunt abecedar,
Ce îndrept spre viitor,
Pe toţi copiii harnici,
Ce doresc în viaţă spor.
Eu am poze colorate
Cât se poate de frumos,
Litere mari şi rotunde
Ce spun lucruri de folos.

Adio, grădiniţă dragă,
Căluţ şi păpuşică…

Alice

Posted on: June 6, 2009

Alice repovestita pentru copiii de gradinita, ilustratii de Sir John Tenniel

Regasita si recomandata in ziarul copiilor:

In 1889, la 25 de ani de la succesul obtinut cu superba editie princeps ilustrata de catre John Tenniel, Lewis Carroll decide sa scurteze el insusi textul propriului sau roman, pentru a-l adapta pe intelesul copiilor mai mici. Aceasta este cartea publicata cu acel prilej, continand desenele originale ale lui Tenniel, colorate chiar de el si restaurate astăzi prin mijloace moderne, si un CD special conceput in sprijinul parintilor foarte ocupati de astazi si al copiilor dornici de poveste din toate timpurile.

Muzica de Tudor Gheorghe
Audio: triluliu

Mare bal la gradinita
Uite cum s-au imbracat –
In rochite de printese,
Fiindca e un bal mascat,
In rochite de printese,
Fiindca e un bal mascat!
La, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, lai, la, lai, la, la
La, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la.

Cu beteala si paiete
Si pantofi cu toc usor
Nu mai stii daca sunt fete
Sau sunt zane-n locul lor.
Nu mai stii daca sunt fete,
Sau sunt zane-n locul lor!
La, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, lai, la, lai, la, la
La, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la.

Madalina vrea sa zboare
Si-a pus aripi pe rochita
Si tot striga pe culuare:
“La o parte! ‘s gargarita!”
Si tot striga pe culuare:
“La o parte! ‘s gargarita!”
La, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, lai, la, lai, la, la
La, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la.


Categories

%d bloggers like this: