Sînziene

Archive for the ‘La trei cozi de şoricel’ Category

de Elia David

– Ursule, tare…ursuz
De o vreme-ncoace eşti,
Zise vulpea cea şireată,
Şi pe toţi ne ocoleşti.
Haide, bre, că nu-i aşa
Greu să spui şi tu ceva.

– Vulpe, lasă-mă, te rog,
Nu îmi e de dialog.

– De ce, bre, te doare tare
Coada aia ce fu mare
Iar acu’ e doar un ciot?

– Vulpe, simt că nu mai pot.
Mă înnebuneşţi ! Te bat!

– Stai niţel! N-am terminat!

La rege, tu, când te-ai dus,
Despre mine ce i-ai spus?
Că, “vai, vulpea n-o să vină,
Rege leu, că e haină,
Nu-i pasă că eşti bolnav
Şi încă atât de grav.”
Da’ eu m-arătai degrabă
Şi te-am prins în plină treabă.

– De-un’ să ştiu că te arăţi?
Că au fost destule dăţi
Când doar umbra ţi-o vedeam…

– Mai stai, bre, şi tu la geam,
Când m-abat pe la ogradă.
Da\’, cum eşti făcut grămadă,
Slabe şanse să mă prinzi…

– Vulpe, coarda o întinzi!

– Da’ tu coarda n-ai întins,
Ursule, când ai pretins
Că-i eşti regelui loial?
Uite de-aia ai rămas
Fără coadă. Ştii ce glas
Am, când vreau pe cineva
Să conving. Ei bine,-aşa
L-am convins chiar şi pe leu,
Ce mai rege!, cum că eu
Pân’ s-ajung, ca să mă vadă,
Culesei ierburi grămadă
Să îl vindec…Dar, păcat,
Pentru leacul minunat,
Auzit-am la un curs,
Se mai cere, ca să vezi,
La trei cozi de şoricel,
Şi codiţa unui urs.

– Recunosc, m-ai aranjat.

– Ne-mpăcăm?

– Neapărat!

Şi-uite aşa, copiii mei,
Povestea s-a terminat…


Categories

%d bloggers like this: