Sînziene

Archive for the ‘Tiberiu Juganaru’ Category

de Tiberiu Juganaru

Voi o ştiţi, dar vasăzică
Eu sunt fiica cea mai mică
Dintre câte anul are.
Poţi să vezi în calendare
Că mă schimb chiar fără frică
Şi mai rar, mă fac voinică.

Sunt ce-a mai rămas din iarnă
Care tot vrea să mai cearnă
Alb covor pe câmp şi creste
Cu privelişti de poveste.
Primăvara mă îndeamnă
Ca să facem schimb de haină.

Vă amintesc cu bucurie
Că vă aduc măiestrie,
Sunt trimisă chiar de Faur
Să dăruiesc mâini de aur.
Făuriţi cu măreţie
Toata lumea să vă ştie.

Eu vă dau, cu simpatie,
Chef de viaţă, armonie,
Dar şi dragoste de carte
De care să aveţi parte.
Infinita bogăţie
E în cărţi, oricine ştie.

Poezii pentru copii

de Tiberiu Juganaru

O broscuţă şi-un broscoi
Au ieşit dintr-o băltoacă
Şi se zbenguie-amândoi
Ca prietenii de joacă.

Merg în salturi, se agită,
Se distrează foarte bine,
De pe pajiştea-nflorită
Aud zumzet de albine.

Dar broscuţa cea voioasă
Se întreabă cu temei:
“M-am îndepărtat de casă
Ce-or spune părinţii mei?”

Pe asemenea căldură
Le lipseşte bălăcitul,
Limba se usucă-n gură
Le-a pierit orăcăitul.

Se târăsc spre baltă jalnici,
Drumul pare chiar mai lung,
Nu mai ţopăie zburdalnici
Cred că nici nu mai ajung.

S-au salvat cu greu micuţii
Şi-acum, de-i vei întreba,
Nu mai pleacă-n expediţii
Chiar să-i roage cineva.

Colectia: Poezii pentru copii


Categories

%d bloggers like this: