Archive for the ‘.sînziana’ Category
De la 1 la 10
Posted on: November 13, 2009
- In: .1-10 | .pdf | .sînziana | 1 la 10 | De la 1 la 10
- Leave a Comment
Cărticică de colorat, numărat şi adunat … într-un pătrat
Download: 1_10.pdf
În ţara afinelor
Posted on: April 24, 2009
- In: .mama | .natura | .poveste | .ro | .sînziana | .translation | În ţara afinelor | Elsa Beskow
- Leave a Comment
Traducere şi adaptare de ziua mamei după Peter in Blueberry Land de Elsa Beskow
Download: pdf
Într-o bună dimineaţă, Catrinel a plecat să culeagă fructe de pădure. A luat două coşuleţe, unul pentru afine şi unul pentru zmeură. Era ziua mamei şi vroia să-i aducă fructele în dar. Dar unde erau afinele? Catrinel a căutat în toata pădurea, dar nu a găsit nici fir de afină. S-a asezat pe un trunchi de copac şi a inceput să plângă.
Deodată a auzit „cioc cioc” în pantofior şi o voce „Nu fi tristă, Catrinel”. Era un bătrinel cât un măr de mare care i-a spus:
„Sunt Regele Afin şi am să-ţi arăt unde cresc afinele”
Cu ochii mari de mirare, Catrinel a rămas fără de lacrimi şi fără de cuvinte. Atunci Regele Afin i-a atins pantofiorii cu o baghetă mică cât o mărgică şi Catrinel s-a făcut cât Regel Afin de mititcă! Era acum în ţara afinelor unde iarba era cât o pădure de înaltă şi florile erau cât coroana regelui de mari. Coşuleţele deveniseră însă prea grele şi Regele Afin a chemat două veveriţe în ajutor. Acestea s-au înhămat la coşuleţe şi au dispărut iute printre flori. În curind se plimbau cu toţii printre ferigi înalte ca palmierii. Catrinel era fermecată de ceea ce vedea, totul părea aşa de diferit în această lume. Nuca era mare cât o plăcinta. Cât despre păianjan, Catrinel nu prea ştia ce sa zică, părea prietenos, dar cam mare pentru un copil mic şi un pic sperios.
„Am ajuns!” a spus Regele Afin când au intrat într-o pădure cu mulţi pomi încărcaţi de fructe.
„Uite, mere albastre!” a exclamat Catrinel cu mirare.
„Ha, ha, ha, nu sunt mere, ci afine!” a raspuns Regele Afin. „Vino acum să faci cunoştinţă cu băieţii mei”.
Şapte băieţandri jucau fotbal cu afine şi au venit fugind la Catrinel. Hăinuţele le erau ude şi albăstrui de la sucul de afine. Regele Afin le-a spus povestea lui Catrinel şi i-a rugat pe copii să o ajute să umple coşuleţele. Copiii s-au căţărat iute în copaci să culeagă afine. Când coşul albastru a fost plin, au fugit cu toţii înapoi la joacă.
Au construit apoi o bărcuţă din coajă de copac cu pânză dintr-o frunză şi au plecat cu ea pe lacul plini de nuferi uriaşi. Catrinel a uitat cu totul de afine şi fragi până când un băieţel şi-a amintit că Domniţa Fraga îi aşteaptă cu fructe proaspete. Au sărit repede din bărcuţă, iar băieţeii s-au pieptănat, s-au spălat pe dinţi si pe mâini de sucul de afine. Opt şoricei îi aşteptau, gata de galop prin pădurea de afine şi plante aromate către ţara fragilor.
Domniţa Fraga îi aştepta în luminiş, împreună cu cele cinci fetiţe ale sale. Ele ştergeau frăguţele de ultimul fir de praf, iar pe cele mai roşii şi strălucitoare le puneau in coşuleţ.
Fetiţele tare s-au mai bucurat când au văzut-o pe Catrinel. Domniţa Fraga i-a atras atenţia însă că frăguţele sunt tare delicate şi aşa trebuie să fie şi ea. Dar fetiţele i‑au umplut iute cosuleţul cel roşu. Iar când au vazut două gărgăriţe zburând pofticios au inceput sa cânte „Gărgăriţă-riţă, zboară-n altă poieniţă”.
Când au terminat de cules frăguţele, au chemat-o pe Catrinel la joacă. S-au dat huţa pe o pânză de păianjen, au cântat şi dansat cu un greieraş foarte talentat.
Dupa joacă, Domniţa Fraga i-a chemat pe toţi la o masă delicioasă. Au venit cu mic cu mare, albinuţe, fluturaşi, furnicuţe, greieraşi. Au mâncat cu mare poftă frăguţele proaspete şi parfumate. După ce s-au săturat, Catrinel a mulţumit frumos şi şi-a luat rămas bun. Coşuleţul era aşa de plin încit au trebuit să-l încarce într-un car tras de cei opt şoricei. Si deşi înaintau mai greu, tot au trecut ca o vijelie pe lânga un melc verde de ciudă că nu se poate lua la întrecere cu ei.
Regele Afin îi aştepta în ţara afinelor şi a poruncit celor opt soricei să o duca pe Catrinel înapoi la locul unde s-au întilnit. Baieţeii au incercat să-l înduplece pe Rege să îi mai lase sa se joace încă un joc, dar Regele Afin le-a spus că e târziu şi mămica lui Catrinel va fi îngrijorată. Atunci şi-au luat rămas bun si au rugat-o cu toţii pe Catrinel sa mai vină şi alta dată în vizită.
Când s-a trezit înapoi în pădure, Catrinel a crezut că toata povestea aceasta a fost doar un vis. Dar când a vazut cele două coşuleţe pline cu afine si fragi a ştiut că s-a întilnit cu adevărat cu Regele Afin si Domniţa Fraga.
Înapoi acasă a desenat o felicitare de ziua mamei pe care a pus-o lângă cele două coşuleţe şi un buchet de flori.
A fost cel mai frumos cadou pe care mămica ei l-a primit vreodată!
Huţa, huţa, legănuţa
Posted on: March 4, 2009
- In: .bunele_maniere | .joacă | .rime | .ro | .sînziana | Huţa huţa legănuţa
- Leave a Comment
Huţa, huţa, legănuţa,
Huţa, huţa, ca maimuţa,
Împinge-mă, te rog frumos,
Şi în sus, şi în jos,
Şi în faţă, şi în spate,
Până când nu se mai poate,
Şi la stânga, şi la dreapta,
Mulţumesc, acum sunt gata 🙂
Povestea Babelor
Posted on: March 3, 2009
- In: .Babele | .Dragobetele | .ghiocei | .Mărţişor | .pdf | .poveste | .ro | .sînziana | BABA DOCHIA | Dragobete | Povestea Babelor | _ primăvara | _iarna
- 1 Comment
Versiune ilustrată de copii: pdf
A fost odată o baba uitată de ani şi bunătate, care sălăşuia într-o casă de stâncă sus la munte sus şi Baba Dochia era numele ei.
Aşa de frig era la ea in suflet că umbla tot timpul incotoşmănată cu nouă cojoace.
Ea avea un fecior, flăcău vestit şi de multe fete iubit, pe nume Dragobete. Numai el ce rămăsese la casa babei, şi cu o turmă de oi.
Într-o bună zi, Dragobete îşi găseşte fata cea aleasă, bună şi frumoasă, şi-o aduce acasă.
Dar Baba Dochia nu a avut ochi buni pentru noră, tot găsindu-i cusururi şi căutându-i nod în papură.
În anul acela a venit o iarnă grea, care nu se mai termina. Într-o zi cu ger sticlos de făurar, Baba Dochia îi spune norei că ea a adus iarna cea lungă şi o trimite să aducă flori de primăvara.
Nora pleacă abătută, neştiind încotro să se ducă să găsească flori de primăvara.
Pe drum se întilneşte cu Domnul Mărţişor, căruia îi povesteşte necazul ei, iar Mărţişor îi dă un mănunchi de ghiocei să aducă primăvara babei cu ei.
Bucuroasă de această întâmplare, nora se întoarce de grabă la Baba Dochia cu ghioceii. Era ziua de 1 Martie.
Când o vede Baba Dochia pe noră cu ghioceii, crede că a venit într-adevăr primăvara, şi pleacă cu turma de oi.
Pe drum începe să-şi dea jos câte un cojoc în fiecare zi.
După nouă zile, când baba nu mai avea nici un cojoc pe ea, vremea se întoarce cu un ger aspru de îngheţau şi apele şi pietrele. A îngheţat şi baba, cu oi cu tot. S-au prefăcut în stânci, şi acolo au rămas până în ziua de azi.
Legenda Mărţişorului
Posted on: February 9, 2009
- In: .ghiocei | .Mărţişor | .pdf | .ro | .sînziana | .tradiţii | Legenda Mărţişorului | _ primăvara
- 3 Comments
Variantă ilustrată de copii: pdf
Odată, Soarele coborî într-un sat la horă, luând chipul unui fecior. Un zmeu l-a pândit şi l-a răpit dintre oameni, închizându-l într-o temniţă. Lumea s-a întristat, păsările nu mai cântau, izvoarele nu mai curgeau, iar copiii nu mai râdeau. Nimeni nu îndrăznea, însă, să-l înfrunte pe zmeu.
Într-o zi, un tânăr voinic s-a hotărît să plece să salveze Soarele. Mulţi dintre pământeni l-au condus şi i-au dat din puterile lor ca să-l ajute să-l biruie pe zmeu.
Drumul lui a fost lung şi a durat trei anotimpuri: vara, toamna şi iarna.
În cele din urmă, tânărul a găsit castelul zmeului şi au început lupta. S-au înfruntat zile întregi pînă când zmeul a fost doborît. Slăbit şi rănit, voinicul a reuşit să elibereze Soarele, care s-a ridicat pe cer înveselind lumea.
Viteazul n-a ajuns însă să vadă primăvara. Sângele cald din răni i s-a scurs în zăpadă şi, în timp ce aceasta se topea, din pămînt au început să răsară flori albe, ghioceii, vestitorii primăverii.
De atunci, tinerii împletesc doi ciucuraşi, unul alb şi altul roşu, pe care îi oferă fetelor pe care le iubesc sau celor apropiaţi. Roşul înseamnă dragoste pentru tot ce este frumos amintind de culoarea sîngelui voinicului, iar albul simbolizează sănătatea şi puritatea ghiocelului, prima floare a primăverii.
Ziua Mărţişorului
Legenda şi eclipsa de soare
Marţişoare şi felicitare
.en translation
Când Ionică joacă
Posted on: February 3, 2009
- In: .cântec | .en | .es | .folclor | .părţile corpului | .ro | .sînziana | .translation | Când Ionică joacă
- Leave a Comment
Traducere din spaniolă a cântecelului Juanito cuando baila
.en translation: When Little Johnny Dances
Când Ionică joacă,
Joacă, joacă, joacă,
Când Ionică joacă,
Joacă cu un deget,
Cu un deget, deget, deget
Aşa joacă Ionică.
Când Ionică joacă,
Joacă, joacă, joacă,
Când Ionică joacă,
Joacă cu piciorul,
Cu piciorul, orul, orul,
Cu un deget, deget, deget
Aşa joacă Ionică.
Când Ionică joacă,
Joacă, joacă, joacă,
Când Ionică joacă,
Joacă cu genunchiul,
Cu genunchiul, unchiul, unchiul,
Cu piciorul, orul, orul,
Cu un deget, deget, deget
Aşa joacă Ionică.
Când Ionică joacă,
Joacă, joacă, joacă,
Când Ionică joacă,
Joacă cu şoldul,
Cu şoldul, oldul, oldul,
Cu genunchiul, unchiul, unchiul,
Cu piciorul, orul, orul,
Cu un deget, deget, deget
Aşa joacă Ionică.
Când Ionică joacă,
Joacă, joacă, joacă,
Când Ionică joacă,
Joacă cu o mână,
Cu o mână, mână, mână
Cu şoldul, şoldul, şoldul,
Cu genunchiul, unchiul, unchiul,
Cu piciorul, orul, orul,
Cu un deget, deget, deget
Aşa joacă Ionică.
Când Ionică joacă,
Joacă, joacă, joacă,
Când Ionică joacă,
Joacă cu un cot,
Cu un cot, cot, cot,
Cu o mână, mână, mână
Cu şoldul, şoldul, şoldul,
Cu genunchiul, unchiul, unchiul,
Cu piciorul, orul, orul,
Cu un deget, deget, deget
Aşa joacă Ionică.
Când Ionică joacă,
Joacă, joacă, joacă,
Când Ionică joacă,
Joacă cu un umăr,
Cu un umăr, umăr, umăr,
Cu un cot, cot, cot,
Cu o mână, mână, mână
Cu şoldul, şoldul, şoldul,
Cu genunchiul, unchiul, unchiul,
Cu piciorul, orul, orul,
Cu un deget, deget, deget
Aşa joacă Ionică.
Când Ionică joacă,
Joacă, joacă, joacă,
Când Ionică joacă,
Joacă cu tot capul,
Cu tot capul, capul, capul,
Cu un umăr, umăr, umăr,
Cu un cot, cot, cot,
Cu o mână, mână, mână
Cu şoldul, şoldul, şoldul,
Cu genunchiul, unchiul, unchiul,
Cu piciorul, orul, orul,
Cu un deget, deget, deget
Aşa joacă Ionică.
Două mânuţe, zece degeţele
Posted on: January 28, 2009
- In: .1-10 | .es | .mp3 | .rime | .ro | .sînziana | .translation | Două mânuţe zece degeţele
- Leave a Comment
Două mânuţe, zece degeţele,
Două mânuţe, zece degeţele,
Două mânuţe, zece degeţele,
Hai să le numărăm:
Unu, doi, trei degeţele,
Patru, cinci, şase degeţele,
Şapte, opt, nouă degeţele,
Şi cu unul zece…
…care-i şi întrece 🙂
Traducere a cântecelului Dos manitos diez deditos
Ciocolată
Posted on: January 27, 2009
- In: .123 | .audio | .cântec | .es | .rime | .ro | .sînziana | .translation | Ciocolată
- Leave a Comment
Papă, papă, ciocolată,
Dar nu o păpa pe toată!
Unu, doi, trei, CIO!
Unu, doi, trei, CO!
Unu, doi, trei, LA!
Unu, doi, trei, TĂ!
Ciocolată, ciocolată!
Papă, papă, ciocolată,
Dar nu o păpa pe toată,
Papă, papă, CIO-CO-LA-TĂ 🙂
Adaptare de moment din spaniolă
Rime cu numere…
Posted on: January 23, 2009
- In: .123 | .en | .pdf | .rime | .ro | .sînziana | .translation | Animatica
- 2 Comments
… in română şi engleză. Şi o mică ghicitoare cu numere şi animale.
Download: animatica.pdf
Traducere engleză: Animatics, animatics.pdf
Un melc codobelc
Scoate coarne boureşti
Două raţe crăcănate
Astea cică-s vaci cu lapte
Trei iezi cucuieţi
Uşa mamei descuieţi!
Patru cai
Ce trăgeau de un tramvai
Cinci arici pogonici
Din beteală de arnici
Şase viermi de mătase
Care împletesc la plase
Şapte pureci pe-un picior
Noapte bună, somn uşor
Opt pisici pis-pis-pis
Le-am visat azi noapte-n vis
Nouă câini cu părul creţ
Fură raţe din coteţ
Zece oi la numărat
Mi-am luat traista şi-am plecat
Dar întâi o întrebare
Câte animale-s oare?
Sînziene 