Archive for the ‘Mihail Sadoveanu’ Category
Dochia
Posted on: March 3, 2009
- In: .Babele | .Mărţişor | .poveste | .ro | BABA DOCHIA | Mihail Sadoveanu | _ primăvara | _iarna
- Leave a Comment
Povestea Dochiei din Mărţişor de Mihail Sadoveanu
Spune povestea că Dochia era o bătrână vrăjitoare ce sălăşluia într-o casă de stâncă sus pe Ceahlău. Baba trăia singuratică, unde se târăsc jnepenii pe piatră şi unde înfloresc mărunţii trandafiri ai stâncilor. În nopţi de vară pluteau către ea duhurile prăpăstiilor. Pe negre vijelii când scăpărau fulgere rupte, suiau pe ţancuri zvârcolindu-se făpturi de pe tărâmul de dedesupt, din împărăţia necuratului Tartar. Într-o colibă sfărâmată de puhoaie, Baba Dochia a găsit odată o copiliţă pe care a crescut-o şi a îndrăgit-o. Fetiţa de suflet a vrăjitoarei crescu frumoasă şi mlădie acolo, aproape de nori. Într-un rând, în puterea primăverii, fata află că în văi sunt aşezările oamenilor. Atrasă de glasul buciumelor, ea coborî spre văi. Când văzu Dochia că fata nu se mai întoarce, porni învăluită în cojoacele ei să o găsească. Rătăci departe de lumea ei până când înţelese că fata nu se va mai întoarce. Îndurerată, reveni în sihăstria ei singuratică şi acolo, fără dragostea din urmă a anilor ei târzii, spun bătrânii că s-a stins.
Au prefăcut-o în sloi şi stâncă nopţile reci de mărţişor…
Mărţişor
Posted on: March 1, 2009
- In: .Babele | .Mărţişor | .poveste | .ro | .tradiţii | BABA DOCHIA | Mihail Sadoveanu
- 1 Comment
Poveste de mărţişor – Baba Dochia
după Mihail Sadoveanu, Mărţişor
“Dacă vrei să ştii povestea Dochiei, apoi ascultă şi află că baba aceasta vrăjitoare sălăşluia într-o casă de stâncă, sus pe Ceahlău, în locul în care azi se cheamă Panaglia.
Era o babă veche, care nu se închina sara şi dimineaţa. Trăia acolo singuratică, unde se târăsc jnepenii pe piatră şi unde înfloresc mărunţii trandafiri ai stâncilor. În nopţi de vară, pluteau cătră ea duhurile prăpăstiilor. Pe negre vijelii, când scăpărau fulgere rupte, suiau pe ţancuri zvârcolindu-se făpturi de pe tărâmurile de dedesubt. Cu toate avea legătură baba Dochia, ca orice babă depărtată de lume, şi uitată de Dumnezeu.”(M. Sadoveanu, Mărţişor).
Baba Dochia credea că are toată puterea de pe lume, asupra tuturor făpturilor, chiar şi asupra timpului. Moşul Timp avea 12 fete, cu puteri nebănuite. Nici una dintre fete nu era la fel ca cealaltă : una era urâtă, rea şi încruntată ca ploile de toamnă, alta era frumoasă şi bună, cu zâmbet cald, ca o zi de vară. Însă cea mai năbădăioasă, mai şturlubatică şi mai supărăcioasă era luna Martie. Puterile ei erau cele mai mari, pentru că putea să întoarcă vremea, din vreme caldă putea să întoarcă frig şi ger.
Baba Dochia s-a gândit dar să-şi măsoare puterile cu luna Martie, să vadă care este mai tare pe lume. Pe când păstorea turmele ei de oi, într-o zi la începutul lunii Martie, s-a hotărît să o înfrunte şi să meargă cu oile sus pe munte. Şi-a luat furca-n brâu şi nouă cojoace pe ea şi hai, hai! Dar Martie s-a înfuriat foarte şi a dat nouă zile neobişnuit de calde. În fiecare zi, baba era nevoită să-şi lepede câte un cojoc. Şi astfel, în ziua cea de a zecea, Martie a întors vremea rea şi a dat trei zile de ger cumplit. A îngheţat baba sus pe munte, cu oi cu tot, şi s-a transformat în stâncă. Şi acolo a rămas până în ziua cea de astăzi.
Zilele de la 1 până la 9 martie se numesc Zilele Babei, în amintirea cojoacelor lepădate de baba Dochia pe munte. Fiecare îşi poate alege o zi dintre acestea şi să o numească baba lui. Dacă este timp urât, baba lui este rea, şi el va avea parte de un an nu prea bun. Dacă este timp frumos, baba lui este bună, şi tot anul va fi bun. Dar în fiecare an, în ziua de 1 martie, baba Dochia îşi varsă furia pe toată lumea. Trebuie să fim cu băgare de seamă şi să purtăm un mărţişor, cu fir răsucit din aţă roşie şi albă, să ne apere de furia babei.
Sînziene 