Sînziene

Legenda Brașovului

Posted on: August 24, 2017

Legenda stemei Brașovului

Încă înainte de stabilirea germanilor în Transilvania, regele maghiar Solomon a purtat război cu sălbaticii cumani şi i-a alungat victorios până la teritoriile de graniţă. Totuşi, aici duşmanii îl încercuiră pe rege şi pe războinicii săi şi îi puseră în mare pericol. Dintr-un ascunziş sigur, cumanii trăgeau săgeţi către armata regală, care se micşora treptat. Săgeţile şuierau cel mai mult în jurul regelui, căci coroana de pe coif îl dădea de gol duşmanilor. Când regele observă aceasta, luă coroana din coiful său şi o aşeză, în timp ce călărea, pe un trunchi de copac. Acum cumanii nu îl mai recunoșteau pe rege şi credeau că l-au omorât. Acest lucru i-a încurajat şi înaintară cu forţă”, ne spune istoricul brașovean. Armata regală a trebuit să bată în retragere, însă păgânii nu l-au recunoscut pe regele fugar, căci l-ar fi ucis cu siguranță. Regele Solomon s-a salvat prin sacrificarea coroanei sale. Aceasta a rămas neobservată mulţi ani pe trunchiul de copac, până când o găsiră saşii, spune legenda.

Legenda care a inspirat stema Braşovului are în prim-plan un rege maghiar. Povestea şiretlicului care l-a scăpat pe suveran de la moarte

Legenda Pietrelor lui Solomon

(…) un rege ungur numit Solomon ar fi fost alungat de mama sa pentru că şi-a omorât fratele, succesorul de drept la tron. Ea l-a blestemat pe Solomon să moară în clipa când va fi văzut de un om de rând. Solomon s-a refugiat la valahii din Şchei. Deşi a stat ascuns, până la urmă, un şcheian i-a zărit chipul şi i-a anunţat pe localnici. Atunci, blestemul s-a împlinit şi Solomon a murit, iar coroana i-a căzut de pe cap la rădăcina unui copac bătrân. Dar există şi varianta în care acest gest l-a făcut încercând să treacă drept un om de rând şi să scape de urmăritori. De aceea, vechea emblemă a Braşovului este coroana cu 32 de rădăcini, simbolizând cele 32 de sate subordonate Braşovului. Bătrânii de azi spun că Pietrele lui Solomon sunt cei doi munţi peste care un rege ungur a încercat să sară cu calul. A scăpat cu viaţă, dar duşmanii lui au căzut în hău. Înainte de cădere, coroana lui a ajuns la rădăcina unui copac. În altă versiune, care îmbină ambele legende, Solomon a ajuns până la porţile Braşovului fără să fie văzut. Pe un munte, a văzut un cioban care-şi păştea oile. De frică să nu-i vadă chipul, regele a tras brusc frâiele calului. Calul s-a speriat şi, nechezând, a atras privirea ciobanului. Un fulger a lovit stânca pe care se afla regele, despicând-o în două. Hăul l-a înghiţit pe Solomon cu cal cu tot, dar a mai apucat să îşi aşeze coroana la rădăcinile unui copac, considerându-se nedemn să o mai poarte.
Se pare că legenda conţine şi un sâmbure de adevăr. Cercetătorii au plasat acţiunea în perioada Marii Schisme de la 1054, când creştinismul s-a scindat în cele două biserici: ortodoxă şi catolică. Istoricii aduc drept argument faptul că ungurii, la început, au fost ortodocşi, dar au trecut la catolicism şi probabil acesta este momentul conflictual care a dus la alungarea de pe tron a lui Solomon. Mai mult, chiar a existat un rege Solomon (1063-1074), care în anul 1068 i-a urmărit şi i-a alungat pe pecenegi de la Făgăraş la Chiraleş, judeţul Bistriţa. Învins de bulgari la sud de Dunăre, s-a refugiat la vlahii din Şchei. În orice caz, numele acestui rege a fost uşor de reţinut în memoria colectivă pentru că se suprapunea cu numele biblic al lui Solomon (Înţeleptul). Vechii şcheieni mai obişnuiau să numească Pietrele lui Solomon şi Pietrele Înţeleptului. Tot ei credeau că fantoma regelui ar mai apărea, din când în când, prin locurile care-i poartă numele. Mai mult, bătrânii spun că pe una dintre stânci s-ar mai vedea şi acum urma copitei calului. Mulţi aventurieri au colindat zona stâncilor în căutarea comorii regelui Solomon. Fiindcă o altă legendă spune că, la poalele acelor stânci, regele a ascuns un tezaur. În bătrâni se mai auzise şi că, după ce a murit, şcheienii l-au îngropat pe Solomon în locul în care azi e cimitirul Sfânta Treime de Pe Tocile. Adevărul istoric e greu de stabilit cu exactitate, însă legenda Pietrelor lui Solomon, cu misterele şi farmecul ei, merge mai departe.
În „Geografia comitatului Braşov“, scrisă la 1901, Ion Dariu a continuat povestea stemei născută din coroana lui Solomon aşezată la rădăcina unui copac: „Un ţăran ducându-se în pădure după lemne, află coroana lui Solomon şi o dete primarului din sat. Iar coroana lui Solomon s-a depus în Biserica Neagră spre păstrare. Emblema oraşului a rămas până azi o tulpină cu mai multe rădăcini şi cu o coroană pe ea. Coroana închipuieşte pe rege, tulpina cetatea, coaja zidurile şi întăriturile dimprejurul ei şi rădăcinile închipuiesc comunele din ţinutul Bîrsei“.
Coroana lui Solomon e în Biserica Neagră?

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

Categories

Advertisements
%d bloggers like this: