În livada mea de pruni
Concursul de zbor era fixat pe luni.

Dar, încă de duminică, întreaga livadă
Este emoţionată.

Toate prunele coapte tare
Se lăudau că ştiu să zboare,

Şi deodată nu sînt zece
Care au curajul să-ncerce,

Aşa încât concursul se amână
Cu o săptămână.

Sper să nu se-ntâmple ca acum un deceniu,
Când n-am putut să acord nici un premiu,

Pentru că nici una dintre prunele intrate-n concurs
Nu ştia să zboare în sus.

Porneau prin aer în mare grabă,
Dar se opreau în iarbă.

Recunosc – zburau foarte frumos,
Dar numai în jos.

Ceea ce, se spunea în regulament,
Nu era suficient.

Drept care prunii, supăraţi de moarte,
Au jurat să facă alte prune mai talentate.

Sunt sigură că voi găsi printere ei
Demni de premiul unu, doi şi trei.

Ba, dacă vor fi foarte bune,
O să decernez şi o menţiune.

Aşa că, stimate prune şi stimaţi pruni,
Vă urez success pentru luni.

Poezii pentru copii